Īn tānguiri distante zăbovim,
Printre priviri străine rezonānd,
Urmānd cărări către asfinţit,
Către răscruci familiare
Unde timpul s-a oprit
Şi-absenţi din nou ne despărţim.
Īngroapă-mă īn umbre,
Căci sunt invăluit īn ceaţă,
Acoperă-mă cu amintiri
Ale reveriilor surde,
Īngroapă-mă cāt de adānc,
Pictează-mi moartea
Şi-apoi zideşte peste mine viaţă.
Adicţie de chinuri,
Adicţie bolnavă,
Răcnetele nedreptăţii
Prelungite īn neant,
Vene răcnesc
Dincolo de pămānt
Pe lespezi sāngerānd otravă
Chinuri aşteaptă şi mizerie,
O īmbrăţişare rece către nefiinţă,
Către eternitate īnfrigurată,
Mizeria trăieşte īn moarte
Īncununată īn neputinţă.
Ploaie se aşterne īn lacrimi peste trecutul vid
Şi albe flori se ofilesc...
Adding your comment: